28.1 C
Suceava
duminică, august 14, 2022
AcasăInternaționalParlamentul European se alătură, din nou, Comisiei Europene cerând insistent aderarea României...

Parlamentul European se alătură, din nou, Comisiei Europene cerând insistent aderarea României la Spațiul Schengen

România a investit un miliard de euro pentru realizarea infrastructurii necesare spațiului Schengen. Trebuie să aibă și drepturi, nu doar responsabilități privind securizarea frontierelor UE.

  • Parlamentul European a adoptat aseară, 7 iulie, o nouă rezoluție în care solicită „insistent” ca România și Bulgaria să primească undă verde pentru a intra în spațiul Schengen.
  • Rezoluția a fost adoptată cu 505 voturi pentru, 134 contra și 54 de abțineri.
  • Parlamentul European „solicită insistent Consiliului [Uniunii Europene] să-și onoreze angajamentul, să ia imediat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline spațiului de liberă circulație fără controale la frontierele interne” se arată în rezoluție.
  • Este a treia rezoluție în acest sens, favorabilă României, după cele adoptate de Parlamentul European în 2011 și 2018.

 

  • Luna trecută, și Comisia Europeană a cerut ferm Consiliului Uniunii Europene să decidă „cât mai curând posibil” aderarea României, Bulgariei și Croației la Schengen.
  • Este „o așteptare legitimă” a acestor țări, a afirmat în 2 iunie Comisia Europeană, în condițiile în care România și Bulgaria au finalizat evaluarea necesară în 2011, iar Croația în 2019.
  • „Haideți ca începutul verii, vara lui 2021, această vară a libertății, să ne inspire pentru a restabili deplin libertatea de mișcare (…) și să completăm spațiul Schengen; este timpul ca Bulgaria, România și Croația să-și ocupe locul”, a spus la dezbateri Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne.

 

  • „Aderarea la spațiul Schengen rămâne un obiectiv politic major pentru România și face parte din angajamentul pe care țara noastră și l-a asumat prin Tratatul de aderare la UE. România îndeplinește criteriile necesare de peste zece ani, fiind un exemplu în ceea ce privește asigurarea securității pentru Uniunea Europeană”, a declarat în urmă cu o lună Președintele Klaus Iohannis.
  • Aderarea la spațiul Schengen va avea importante consecințe economice benefice pentru companiile românești, va îmbunătăți situația transportatorilor români care trebuie să se supună în continuare controalelor la frontiere, va încuraja investițiile străine.
  • România și Bulgaria au primit luna trecută accesul pentru citire la Sistemul de informații privind vizele, care va fi necesar pentru ca Bulgaria și România să gestioneze Sistemul de intrare/ieșire, care se preconizează că va intra în funcțiune în prima jumătate a anului 2022.
  • România a cerut aderarea la spațiul Schengen în 2008.
  • România a investit deja un miliard euro pentru securizarea frontierelor.
  • În 2011 Comisia Europeană a constatat că România a îndeplinit criteriile tehnice pentru aderare.
  • Decizia de aderare este însă una politică, și trebuie să întrunească unanimitate în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, format din miniștrii justiției și interne din toate statele UE.
  • La aderarea României la Schengen s-au opus în trecut în special reprezentanții Olandei, dar uneori și cei ai Franței și Germaniei.
  • Statele care se opun invocă împotriva aderării României faptul că ne aflăm încă sub monitorizarea MCV – Mecanismul de Verificare și Monitorizare. Comisia Europeană, în evaluarea ei, a refuzat categoric să facă această legătură politică între menținerea MCV și blocarea aderării la spațiul Schengen.
  • Guvernarea pro-infractori a PSD a avut drept consecințe menținerea în continuare a MCV în cazul României, și implicit pretextul unor state pentru a ne ține în afara spațiului Schengen.
  • Dar în acest an, sub guvernare liberală, România a obținut, în sfârșit un raport favorabil MCV, primul raport favorabil din ianuarie 2017 încoace.
  • Odată cu acest raport MCV favorabil, nu mai există nicio rațiune obiectivă pentru a bloca în continuare aderarea României la Spațiul Schengen.
  • În acest moment, România are numai datorii și responsabilități față de UE legate de securitatea frontierelor, nu și drepturi.
  • Ținerea în continuare a României sau Bulgariei în afară ar fi decizii pur subiective și ar duce la o pierdere a încrederii cetățenilor în instituțiile europene.
  • Slovenia, care asigură președinția Consiliului UE, susține aderarea României, Bulgariei și Croației și dorește să includă acest punct pe agenda Consiliului JAI dacă există semnale favorabile că nu vor mai exista state UE care să se opună.
  • Spațiul Schengen presupune fluxul liber de oameni, bunuri și servicii în UE. Eliminarea controalelor la frontierele interne în UE a fost decisă la 14 iunie 1985, la Schengen (Luxemburg). În prezent, din spațiul Schengen fac parte 26 țări:
    – 22 de state UE (toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei)
    – și alte patru țări non-UE care au decis să adere la Schengen: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

 

CELE MAI POPULARE