Creșterea inflației nu este un fenomen izolat, specific României, ci un fenomen global, care marchează toată Uniunea Europeană și SUA.
SUA are o inflație de 5,4%. Toate statele membre UE au înregistrat creșteri de prețuri – în special la energie și combustibili. Estonia a ajuns la o inflație de 4,9%, Ungaria – 5,3%, Polonia – 5%,.
De la începutul anului, rata medie a inflației a crescut în UE de 2,4 ori: de la 0,9% (ianuarie) la 2,2% (iulie). Cele mai mari creșteri de prețuri în UE au fost în domeniul energiei – carburanți și gaze.
România a urmat același trend, rata inflației crescând de la 3% în ianuarie 2021 la 5% în iulie 2021 (o creștere de 1,7 ori).
Economiștii internaționali arată că această creștere a inflației în statele membre ale Uniunii Europene este temporară.
Ei prognozează o creștere inflației medii în UE la peste 2,5% până la sfârșitul anului (de la 2,2% acum), după care va urma o scădere către o medie de 1% în 2022.
România se înscrie în această tendință europeană, de creștere temporară.
BNR apreciază că inflația va urca la 5,6%, până la sfârșitul anului, după care va urma o scădere sub 3%. „Energia, combustibilii și gazele naturale sunt aproape 3% din inflația de 5,6% de la sfârșitul anului”, a arătat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Dacă BNR ar fi fost îngrijorată de o explozie a prețurilor, ar fi crescut rata dobâzii de referință. Din contră, faptul că BNR a decis luni să mențină rata dobânzii constantă și foarte jos [doar 1,25%, după ce sub PSD rata dobânzii de referință era de 2,5%!], încurajând astfel în continuare creditarea ieftină, ne arată că BNR consideră că această creștere de prețuri este doar una temporară, urmând a fi depășită curând.
Creșterea prețurilor este temporară, în schimb veniturile cresc constant. Salariul mediu nominal net a crescut cu 7,4% față de anul trecut, mai mult decât inflația.
Experții arată că acest fenomen global de creștere temporară a inflației este provocat:
– de creșterea puternică pe plan mondial a prețului petrolului, care a antrenat o creștere a prețurilor la energie, carburanți și, implicit, la produsele care ajung la raft,
– și de creșterea semnificativă a consumului populației după ridicarea restricțiilor.
De altfel, cele mai mari creșteri de prețuri în statele UE au fost înregistrate în domeniul energiei – electrice, carburanți și gaze.
De exemplu, în Spania, prețul energiei electrice a atins un record istoric, de trei ori mai mare decât în urmă cu un an.
În România, cele mai mari creșteri au fost la energie (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (13%).
Prețul petrolului Brent, care este cotația de referință pentru piața europeană, este astăzi cu este 36% mai mare decât era în urmă cu un an.
Față de începutul anului, prețul petrolului Brent a crescut cu 39%, de la 51 dolari barilul la început de ianuarie, la 71 dolari barilul astăzi.
Chiar și după această creștere pe plan mondial, România rămâne cu al doilea cel mai ieftin combustibil din Uniunea Europeană. Avem în continuare al doilea cel mai ieftin combustibil din UE pentru că PNL a anulat supraacciza la carburanți introdusă de PSD.
Dacă PNL nu ar fi eliminat această supraacciză PSD, astăzi inflația era semnificativ mai mare, pentru că prețul ridicat al benzinei și motorinei dat de cotațiile internaționale s-ar fi reflectat mult mai grav, prin supraacciză, în creșterile de prețuri la toate produsele.Creșterea inflației e un fenomen global, temporar, cauzat de creșterea prețului petrolului pe plan mondial și reluarea în forță a consumului post-restricții
