România este în termen cu PNRR. Perioada de evaluarea a planurilor naționale depinde de sumele alocate precum și de complexitatea dosarului
- Planul Național de Redresare și Reziliență al României este în calendarul stabilit la nivelul Uniunii Europene. Planul a fost depus de România la 31 mai, cu o lună înainte de expirarea termenului limită.
- România a fost al 22-lea stat membru UE (din cele 27) care a depus planul național. Primul plan a fost depus în 22 aprilie, de către Portugalia.
- După România, au mai depus Cehia și Estonia. Alte trei state UE urmează să depună planurile lor naționale în săptămâna următoare, înainte de 30 iunie – data limită.
- Planurile depuse sunt în curs de evaluare. Evaluarea durează mai mult sau mai puțin, în funcție de complexitatea dosarului și de sumele alocate.
- 11 dintre planurile depuse din 22 aprilie încoace au primit o evaluare pozitivă din partea Comisiei Europene (Luxemburg, Danemarca, Grecia, Spania, Portugalia, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia și Belgia).
- Primul plan aprobat de Comisie a fost cel al Luxemburgului, în 18 iunie. Evaluarea a durat mai bine de o lună și jumătate (planul fiind depus la 30 aprilie). Planul Luxemburgului se rezumă la doar 93 milioane euro în granturi. 61% din granturi sunt alocate combaterii schimbărilor climatice, protejării mediului și a biodiversității și 32% sunt alocate digitalizării. Este firesc în aceste condiții ca aprobarea să vină destul de repede.
- În cazul României, este estimată o evaluare care va dura două trei luni, o aprobare până în septembrie și un vot al Consiliului în luna octombrie. Imediat după aceea România va primi o prefinanțare de 1,3 miliarde euro.
- Este normal ca evaluarea PNRR depus de România să dureze mai mult, având în vedere:
– atât sumele mari alocate și solicitate de România – 29,2 miliarde euro (de 30 ori mai mult decât solicită Luxemburg, de exemplu),
– cât și complexitatea deosebită a acestui Plan care răspunde intereselor naționale de dezvoltare ale țării noastre, cu probleme de dezvoltare total diferite de majoritatea statelor UE.
- La negocierile informale, România s-a bătut pentru ca să își rezolve cu acest PNRR probleme pe care statele europene dezvoltate din UE și le-au rezolvat cu decenii în urmă – autostrăzi, spitale, școli, creșe, apă și canalizare, managementul deșeurilor.
- Infrastructura noastră se află cu mult în urma țărilor dezvoltate din UE, de unde și o tensiune între prioritățile imediate de dezvoltare ale României (autostrăzi, construcție de spitale/școli etc.) și cele ale UE (precum combaterea schimbărilor climatice).
- Proiecte de infrastructură de anvergură, cum sunt cele ale României, nu mai sunt „la modă” în UE pentru că au fost deja făcute, nu se regăsesc în planuri trimise de alte state care se concentrează pe schimbări climatice. De aceea, PNRR-ul României este un dosar complex, care va necesita în continuare lămuriri, pentru că acest plan răspunde unor probleme cu totul deosebite de cele întâlnite în multe alte state UE.
